Cvartalele de locuințe construite în anii ’50 în București seamănă cu niște garnizoane, deși au fațade și coloane clasicizante de o frumusețe stranie. Se deschid către o curte interioară verde, un spațiu public propriu, benefic, deși aveau în interior un „colț roșu” obligatoriu, o mini-bibliotecă din care locuitorii lor se…
Dintre toate cartierele construite în perioada comunistă în București sau în țară, nici unul nu se poate compara cu Cățelu. Între anii 1955-1959, aproape de Baba Novac, puterea populară dispune realizarea unui grup de locuințe parter, P+1 și, ulterior, P+3, majoritatea prevăzute cu o singură cameră mică, modestă, un ansamblu…
O serie de fotografii din anii ’60, salvate și scanate de Cineclic, ne dezvăluie o parte a ansamblului de locuințe Panduri, la doar câțiva ani de la finalizarea sa.
Undeva între șoseaua Mihai Bravu și strada Baba Novac, se găsește un cartier complet atipic pentru acest oraș: este vorba de cartierul-experiment Cățelu, un ansamblu de locuințe minimale, inundat de verdeață, alei pietonale și pasaje cu arcade.
În revista Arhitectura RPR din 1958, arh. I. Antonescu descrie cele două etape de construire ale ansamblului de locuințe de pe bulevardul Muncii.
Zilele trecute am stat de vorbă cu Irina Tulbure, autoarea cărții „Arhitectură și urbanism în România anilor 1944-1960. Constrângere și experiment”, una dintre primele sinteze despre legătura dintre politică și arhitectură în primii ani în regimului comunist.
Nu toate cvartalele au acces în blocuri dinspre curțile interioare, însă toate păstrează nota de spațiu privat, aproape intangibil pentru un simplu trecător. În timp ce intrările din cvartalul Cățelu prezintă câte un element distinctiv, o boltă simplă sau un ancadrament ușor stilizat, altele din Drumul Taberei, Drumul Sării sau…
În cvartalul de pe Șoseaua Olteniței 134-136, care este acum în apropierea stației de metrou Constantin Brâncoveanu, construcția blocurilor a început în anul 1957? Conform locuitorilor, acesta era destinat angajaților Ministerului de Interne și urma să cuprindă mai multe străzi.
Zilele trecute am stat de vorbă cu Mara Mărginean, cercetător la Institutul de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca al Academiei Române. Competențele ei în istoria urbană ne ajută să introducem în documentare conceptele de standard de viață, consum, muncă și spatiu construit. Am discutat despre implementarea realismului socialist în România,…
Blocurile de pe strada Păsculescu Tei au fost prezentate în presa zilei ca „tentația minimei rezistențe”?